Hummus cu tahini homemade

Ce îmi place cel mai mult în ultima vreme? Leneveala de weekend, toropeala de dimineaţă în aşternuturile calde, ceaiul cu ghimbir, cărţile, muzica, dansul, mirosul de pastă de dinţi şi de cămăşi călcate, faţa de masă scrobită de bunica, blana pufoasă a pisicii, mirosul frunzelor de toamnă. Şi lista poate continua. Mă pierd în zilele de toamnă pe care le ador, mă rătăcesc printre liste cu mii de planuri înşirate peste tot, tai şi adaug, curăţ şi murdăresc la loc într-un haos cu picioare dezgolite şi şosete groase pe care doar eu îl înţeleg şi ador. Dar nu uit. Nu uit de voi. Sunt aici mai mult decât las să se vadă. Am multe articole care stau în draft şi multe poze care mă aşteaptă cuminţi să le pun în ordine. Vreau doar să îmi iau porţia de toamnă. Atâta tot.

Azi vreau să vă povestesc cum atunci când simt nevoia să pun pe farfurie culorile legumelor din cămară mă dedau deliciilor cu năut şi gusturi orientale. Simplu, uşor, rapid şi gustos.

Tahini sau pasta de susan o pregătesc de obicei înainte şi o păstrez în borcan la frigider. Da, se găseşte de cumpărat şi poate fi mai scumpă sau mai accesibilă în funcţie de unde o cumpăraţi. Mie însă îmi place să mă “complic” cum ar spune cineva şi aleg varianta asta fără conservanţi. Unde mai pui că respectă şi regula impusă de ceva vreme în programul ăsta haotic: să fie rapid. Şi este.

E nevoie de: seminţe de susan şi ulei vegetal (de măsline, de susan, de floarea soarelui). Seminţele se pun într-o tigaie pe foc fără ulei să se încălzească şi să se aurească puţin. Atenţie să nu le ardeţi, deci daţi focul la mediu, altfel veţi obţine un produs cu gust amar! Oricum e o treabă de câteva minute, 2 -3, în care plimbaţi seminţele prin tigaie cu o lingură de lemn. Le lăsaţi să se răcească puţin, apoi cu un blender (eu l-am folosit pe cel vertical) şi puţin ulei începeţi să lucraţi la formarea unei paste. Cât ulei am pus? Aproximativ 25-30 ml, cât să obţin o pastă mai lichidă. Tahini se poate face şi cu adaos de usturoi sau lămâie, însă am optat pentru varianta simplă, deoarece am preferat să adaug aceste ingrediente preparatului final.

Pentru hummus (cuvânt care în arabă înseamnă năut) am folosit:

1 conservă de năut scurs de zeamă (pe care dacă o păstraţi, o puteţi folosi pentru realizarea de produse vegane aquafaba ca aici)

zeama de la o lămâie

1 lingură de tahini

1 căţel de usturoi zdrobit

ulei de măsline

Se pun năutul (fiert sau din conservă), zeama de lămâie (dacă e o lămâie mai mare, mai bine puneţi mai puţină la început şi gustaţi pe parcurs), lingura de tahini (fără lingură, da) şi usturoiul în blender, chopper etc. Se adaugă 2 linguri de ulei de măsline şi se pulsează până la obţinerea consistenţei dorite. Pentru ajustarea gustului şi a consistenţei hummus-ului mai puteţi adăuga ulei de măsline, zeamă de lămâie, puţină zeamă din cea în care a fiert năutul, sare. Puteţi pune şi puţin chimen pentru gust sau ardei copt dacă vă place varianta aceasta (eu o ador). Puneţi totul într-un bol şi ornaţi cu ulei de măsline şi paprika. Serviţi cu beţe de legume şi savuraţi!

Eu am fugit să prepar un bol pentru diseară. Pe curând!

hummus-2

 

 

 

 

 

 

 

Please follow and like us:

Related posts

Leave a Comment